SCURT ISTORIC

SCURT ISTORIC

Calea ferată Oraviţa-Anina, monument de patrimoniu european.

"Calea ferată Anina – Oravița constituie pe drept cuvânt o artă inginerească a construcţiilor în materie de căi ferate montane. Este unicat în ţara noastră şi în Sud-Estul Europei şi îşi merită într-adevăr denumirea de  Semmeringul Bănăţean. Construcţia acestei linii a fost un rezultat al exploatărilor miniere din acest ţinut montan al Banatului de Sud. Aceasta cale ferată mai prezintă încă interes datorită serpentinelor și curbelor abrupte. Marea artă a construcţiei acestei căi ferate constă în faptul că are o inclinare de 20 ‰ faţă de celelalte căi ferate care au avut o inclinare cu diferenţă de nivel de 14‰. De asemenea raza curbelor la această linie este de 114 m faţă de celelalte căi care au o rază de 150 m. Din aceste motive a fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale. A fost nevoie sa se faca străpungeri şi tăieturi în deal pe o distanţă de 21 km şi numai pe aproximativ 10 km trenul are o linie ferată normală. În felul acesta s-a născut de fapt linia ferată Oraviţa - Anina care constituie o artă inginerească de construcţii de căi ferate şi care a fost dată în folosinţă în anul 1863. Linia ferată Oraviţa - Anina are o lungime de 34 km, iar construcţia a costat în total 5.000.000 de guldeni. Au fost construite în total 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, tuneluri într-o lungime totală de 2084 m si străpungeri de dealuri pe o lungime totală de 21.171 m."

Este cea mai interesantă linie de cale ferată din România şi din sud-estul Europei se află în Banat, între oraşele Oraviţa şi Anina. Construită într-o regiune montană, calea ferată este amplasată în partea de vest şi centrală a Munţilor Semenic pe direcţia de la est la vest, linia ocoleşte munţii de la Maidan – Brădişorul de Jos, traversând Valea Jitinului urcă apoi la Caraşova unde se apropie mult de Reşiţa ca apoi să coboare lin spre Anina. 

Este în întregul ei un monument arhitectonic de primă mână. Înconjurată de peisaje de o rară frumuseţe, ea stă ca o mărturie a intervenţiei pozitive a omului, înarmat cu cele mai moderne mijloace ale timpului, asupra naturii.




Cod de monument istoric:
CS-II-a-A-10949.02 - Porţiunea de cale ferată Oraviţa-Anina - 33,4 km
Destinaţie actuală:
Cale ferată de transport pentru marfa şi călători.
Destinaţie iniţială:
Cale ferată de transport marfa.
Proprietar actual:
Regionala CFR Timişoara.
Proprietari anteriori:
„Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.)
Autori, proiectanţi şi executanţi:
Inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig; arhitecţii Karl Maniel, Johann Ludwig Dollhoff-Dier.


O poveste tragică este legată de numele celui din urmă: acesta, considerându-se vinovat de eşecul primei perforări a tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au intâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei.

Etapele constructiei: 


Între 1847 - 1854 (cu importante întreruperi între 1847-1850) s-a construit şi dat în folosinţă linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km. Pentru traseul Oraviţa-Anina, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lisava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină. După 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi, proiectul lui Rappos a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Lucrările au continuat până în 1854 la finalizarea unor planuri înclinate funiculare pe porţiunea mai abruptă Lisava-Anina.


Între 1860 – 1863, se finalizează construcţia noului traseu de cale ferată normală cu tracţiune cu aburi pe segmentul Oraviţa – Anina, punctul de maximă altitudine al liniei fiind atins în tunelul Gârlişte, cel mai lung de pe traseu.
Calea ferată de munte Oraviţa - Anina a intrat în folosinţă la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.



Stare de conservare:
Este salutar că au fost executate unele lucrări de consolidare imperios necesare, astfel încât starea de conservare a liniei este satisfăcătoare.
Costurile de reabilitare nu sunt încă estimate – este necesară elaborarea unui studiu de fezabilitate. 

Pentru informatii suplimentare accesati:
http://www.oravita-anina.home.ro/
http://expressdebanat.ro/galerie-foto-deplasare-intre-secole-peisajul-dezvaluit-atunci-si-acum-de-prima-cale-ferata-montana-din-romania
http://travel.descopera.ro/6983849-Calatorie-in-timp-prin-Semmeringul-romanesc
http://ionel-bota.blogspot.ro/2011_10_01_archive.html http://www.infocs.ro/video-semmeringul-romaniei-calea-ferata-anina-oravita-mai-saraca-cu-o-cursa-si-mai-aproape-de-pericol/
http://www.oravita-anina.home.ro/http://expressdebanat.ro/galerie-foto-deplasare-intre-secole-peisajul-dezvaluit-atunci-si-acum-de-prima-cale-ferata-montana-din-romaniahttp://travel.descopera.ro/6983849-Calatorie-in-timp-prin-Semmeringul-romaneschttp://ionel-bota.blogspot.ro/2011_10_01_archive.htmlhttp://www.infocs.ro/video-semmeringul-romaniei-calea-ferata-anina-oravita-mai-saraca-cu-o-cursa-si-mai-aproape-de-pericol/