RAPORT SINTEZA .



TEMA:
„SEMERINGUL BANATEAN – TRECUT SI VIITOR”
         
I. INTRODUCERE:
            Audierea publică este o procedură transparentă de colectare opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia la definirea şi adoptarea  politicilor publice de interes local şi / sau naţional.
          Audierea publică cu tema "Semeringul banatean – trecut si viitor” a avut loc la data de 30.09.2013, intre orele 11 – 14,30, în sala de şedinţe a Consilului Judeţean Caraş-Severin.
            Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Iniţiative “Pro Banatul de Munte”, grup care  reprezintă un parteneriat în favoarea intereselor economice si sociala pe care le are zona Bantului de munte! Asociatia “Pro Bantul de Munte” are in componenta organizatii patronale, sindicale, institutii publice, universitati, ONG-uri, organizatii studentesti, elevi, organizatii culturale, institutii mass media, etc
Comisia de Iniţiere a audierii publice este fost formată din:
1. VLADULECU DUMITRU NICOLAE – Reprezentant Asociatia Culturala “Resita Romana”
2. ROMANU GHEORGHE – Reprezentant Primaria ANINA
3. MATEI MIRCIOANE - Reprezentant mass-media
4. FLAVIUS ROTARU – Reprezentant mass-media
5. APOSTOL MARIAN – Confederatia Nationala Sindicala “Cartel ALFA”         
      Aceasta acţiune este cea de-a III-a organizată în cadrul unui ciclu mai larg de consultări publice a căror principală temă este „Dezvoltarea economica si sociala a Banatului de Munte”. In cadrul acestor consultări oameni de afaceri, oameni politici, sindicalişti,  reprezentanţi ai ONG-urilor interesate, profesori, studenti, elevi, reprezentanti mass media, etc. sunt chemaţi pentru a-şi exprima punctele de vedere şi a sugera soluţii privind îmbunătaţirea calităţii vieţii în Banatul de Munte.
      De aceasta data, scopul urmărit al evenimentului a constat în preluarea  unor  opinii şi soluţii cu privire la creearea unor premise favorabile pentru  punerea in valoare a oportunitatilor pe care le are  zona Banat –Oravita, in vederea devoltarii mediului de afaceri, a creşterii gradului de ocupare în aceasta zona si formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Iniţiere în cadrul motivaţiei:
1. Este necesara pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina? De ce?
2. Care sunt beneficiile functionarii acesteea din punct de vedere economic si social?
3. Ce decizii credeti ca sunt necesare in vederea reabilitarei si functionarei acesteea?
4. Cui credeti ca trebuie sa revina sarcina reabilitarii si administrarii?
5. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat?
            Alături de motivaţie, în scop de informare şi facilitare a procesului de consultare publică, au mai fost puse la dispoziţia celor interesaţi: procedura de desfăşurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei/ depoziţiei şi regulamentul de desfăşurare a evenimentului de audiere publică, formularul de înregistrare, numele membrilor Comisiei de iniţiativă si numele membrilor Comisiei de experţi.
            Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi exprima punctele de vedere, au formulat, în scris, o opinie sub forma unei depoziţii. Din totalul de 70 depozanti care au inaintat depozitiile scrise catre comisia de initiativa, un numar de 29 depozanti a optat si pentru susţinerea verbala, în cadrul audierii publice, a acestora.
La audierea publică au participat un numar de 145 persoane. De asemenea, au participat  jurnalişti din mass media locală, regională şi centrală în calitate de observatori.
            În vederea pregătirii audierii publice, membrii Comitetului de iniţiativă au întreprins următoarele acţiuni:
-         lansarea Motivaţiei şi Chemarea la acţiune;
-         expedierea celor peste 300 de invitaţii prin Chemarea la acţiune către un spectru larg de părţi interesate;
-         publicarea  anunţurilor în presa locală, regională şi centrală.
-         transmiterea comunicatelor de presă şi a invitaţiilor de participare;
-         publicarea pe  blogul evenimentului http://semeringulbanatean.blogspot.ro/ şi pe  pagina  de
          facebook “lobby pentru banatul de munte;
-         redactarea, tipărirea şi ditribuirea de flayere şi afişe cu prezentarea evenimentului;
-         prezentarea, pe larg, a evenimentului în două emisiuni la postul local de televiziune Banat TV;
-         constituirea Comisiei de Experţi Independenţi, formată din:
1. POPOVICI GHEORGHE - prof. universitar
3. ISTRATI ADI- inginer constructor cai ferate.
4. IONEL BOTA - istoric
5. ADA D CRUCEANU – critic literar
6.  ILIE CRISTESCU – professor universitar.
Rolul Comisiei de experţi a fost de a inventaria toate cele 70 depoziţii scrise, din care 29 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice,  de a sintetiza concluziile la problema supusa dezbaterii publice, de a identifica soluţiile propuse şi a le cataloga în funcţie de impactul lor din punct de vedere al contributiei la dezvoltarea economica si sociala a acestei zone.
Depoziţiile  au reprezentat puncte de vedere provenite de la:
cetăţeni - 30
patronate - 6
sindicate - 6
Consiliul Local ANINA  - 4 
Mediul politic  - 5 
Organizatii culturale - 5
Mediul universitar  – 4
Mass media – 6
Elevi – 4
II. CUPRINSUL RAPORTULUI SINTEZA:
Punctelele de vedere ce a rezultat din depozitii se refera la faptul ca:
1. Revitalizarea din punct de vedere economic şi social a Banatului Montan şi mai ales a zonei Oraviţa – Anina, este o necessitate evidentă pentru administraţiile judeţene şi locale. Ea depăşeşte însă cu mult interesul local deoarece valorile de patrimoniu cultural ale zonei privesc direct întreg Banatul şi întreaga ţară.
2. Dezvoltarea durabilă a localităţilor Anina și Oravita, implicit a unei zone mai intinse a Banatului Montan, este posibilă prin valorificarea potențialului natural însemnat reprezentat prin suprafețe mari de arii protejate și obiective turistice unice în țară și în Europa, unul dintre acestea fiind și calea ferată Oravița-Anina.
3. Priorităţile din domeniul istoriei industriale, ale istoriei culturale, ale dezvoltării societăţii moderne în România constituie pentru Banatul Montan avantaje pe care alte zone ale ţării nu le au. Dacă la acestea se adaugă varietatea şi frumuseţea formelor de relief, diversitatea etnică şi etnografică avem un tablou şi mai complex al atuurilor cu care această zonă se poate salva.
4. Menţinerea în funcţiune, ba mai mult, reabilitarea căii ferate istorice Oraviţa – Anina este un obiectiv esenţial pentru dezvoltarea întregii zone a Banatului Montan. Toate aspectele tehnice legate de această linie nu pot fi tratate decât de specialişti. Doar în cazul în care CFR nu mai e interesat de linie se pune problema administrării ei pe plan local!
Argumente ce pledeaza in favoarea reabilitarii si reintroducerii in circuitul economic a liniei ferate Anina – Oravita:
a) Aparţine valorilor epocii industriale a Europei secolului al XIX-lea:
b) Este una din cele patru căi ferate montane din Europa secolului al XIX-lea, cea mai apropiată, cronologic şi sub aspect tehnic, de artă inginerească şi arhitectură de Semmeringul austriac (inaugurat în 1854, 41,7 km, declivitate 25 0/00 – patrimoniu UNESCO) şi întruneşte condiţii similare acestuia în ceea ce priveşte: proiectul de „armonizare” a intervenţiei umane în peisajul natural iniţial; dificultatea şi calitatea arhitectural-inginerească a proiectului; tehnologia de construcţie; inventivitatea tehnologică de fabricaţie a locomotivelor şi vagoanelor pentru acest tronson de cale ferată;  dificultatea de manevrare a garniturilor de tren; servitutea iniţială (transport) şi cea dobîndită pe parcurs (cale ferată mixtă, transport marfă şi transport călători); 
(Despre Semmering-ul austriac) „Încă din vremea construcţiei sale, această primă cale ferată montană din lume a fost considerată ca o combinaţie armonioasă dintre tehnologie şi natură, precum şi o capodoperă tehnică a ingineriei de atunci, deoarece această primă cale ferată normală montană s-a armonizat foarte bine cu peisajul montan înalt. De asemenea, în timpul construcţiei, s-a călcat pe un teren necunoscut în numeroase domenii, promovându-se astfel la nivel mondial construcţia de tuneluri şi trasee ferate montane bogate în poduri. După ea au fost denumite anumite căi ferate asemănătoare, precum Semmering-ul saxon (calea ferată Windberg şi cea din Sebniztal, Saxonia, Germania), Semmering-ul Teplitzer in Boemia, Cehia şi Semmering-ul bănăţean Oraviţa-Anina, România. (dr. Helga Kosta, Austria)

c) A fost realizată în cadrul programului Curţii de Austria, iniţiat în 1846, de configurare a reţelei de transport feroviar la graniţa de sud-est a Imperiului (reţeaua Dunăreană); actuala construcţie a fost precedată de proiectul (şi construcţia parţială) unui tronson Oraviţa-Steierdorf de cale ferată cu tracţiune hipo, abandonat odată cu proiectarea tronsonului Oraviţa-Lişava-Anina cu tracţiune integral mecanică (1854); a fost considerată drept mijlocul cel mai economic de transport a materiilor prime (cărbune, lemn, fier) de la punctele de exploatare (zona Anina), la punctul de îmbarcare (Baziaş) şi transport fluvial spre Viena;
d) Este prima cale ferată montană cu ecartament normal din sud-estul Europei şi poate face obiectul unei viitoare clasării în patrimoniul UNESCO (proiect iniţiat şi susţinut de Direcţia de Cultură Caraş-Severin)   
                      d. 1. Sub aspect juridic, din perspectiva patrimoniului industrial, la acest moment calea ferata Anina-Oravita;
-  este „cap de serie” pentru construcţii similare din acelaşi teritoriu (respectiv, din sud-estul Europei); întruneşte toate condiţiile de clasare în categoria A (conform normelor europene de clasare pentru patrimoniul tehnic şi industrial); este clasată în Lista monumentelor istorice  (CS – II-a-A-10949.02), în cadrul SITULUI „Calea ferată Baziaş-Oraviţa-Anina, cod CS-II-a-A-10949)
-   intră sub protecţia Legii nr. 422/ 2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice
-   intră sub protecţia Legii nr. 6/ 2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial
 - conform prevederilor legale, pentru tronsonul Oraviţa-Anina, Direcţia pentru Cultură (actuala Direcţie de Cultură) şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin a întocmit şi înmînat Regionalei (Sucursalei) SNCFR Timişoara, Obligaţia de folosinţă a monumentului istoric (documentul a fost întocmit în trei exemplare, din care unul se păstrează în Arhiva Direcţiei de Cultură Caraş-Severin; documentul a fost emis, înmînat şi semnat de cele două părţi în anul 2006)
e) Poate asigura transportul feroviar (marfă/persoane), mai cu seamă în perspectiva reconsiderării fiabilităţii transportului feroviar nepoluant în Europa de astăzi şi de mîine, ca legătură între punctul montan Anina şi punctul de şes Iam (pe teritoriul României, cu perspective de reconstrucţie a legăturii Iam-Jasenova, Republica Serbia);
f) Este parte a unui peisaj cultural, conform legislaţiei europene în domeniu (inclusiv, are o valoare financiară în sine, asupra căreia este de dorit să se solicite expertiza europeană care a determinat astfel de valori pe continent [introduse în valoarea financiar-economică locală şi/sau zonală]);
g) In condiţii de funcţionare normală, întreţinerea tronsonului este mai puţin costisitoare decît întreţinerea (şi, respectiv, modernizarea) legăturii rutiere Oraviţa-Marila-Anina (DN57B);
j) In condiţii de exploatare turistică, se încadrează şi poate fi promovată ca şi cale de acces în zona cu obiectivul de importanţă mondială (Peştera cu oase – unde au fost identificate rămăşiţele osteologice ale primului om european), precum şi a obiectivului de importanţă europeană (Rezervaţia mulinologică Valea Rudăriei), la care, evident, se adaugă elementele particulare de peisaj natural (Carstul bănăţean, Cascada Biger ş.a.)
k) A fost inclusă în propunerile privind STRATEGIA EUROPEANĂ A DUNĂRII, elaborate de către Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Caraş-Severin (2009) şi însuşite ca atare la nivelul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (cu denumirile de la data respectivă) –  pentru detalii, vezi site-ul Direcţiei de Cultură Caraş-Severin (denumirea actuală): www.caras-severin.djc.ro
 III. Decizii ce trebuiesc luate in vederea reabilitarii si functionarii acesteia:
1.  Tronsonul de cale ferată nu necesită lucrari de reabilităre majora, ci doar întreţinere şi reparaţii curente (inclusiv sub aspectul asigurării scurgerii/ evacuării apelor pluviale - la nivelul tunelurilor în primul rînd)
 2.  Necesită operaţiuni de restaurare (în sensul specializat al termenului), cu prioritate, staţiile de cale ferată Anina şi Gîrlişte, Depoul Oraviţa;
 3. Necesită operaţiuni de cosmetizare a zonelor de garare/ triaj (staţiile Anina şi, parţial, Oraviţa)
 4. Întregul tronson necesită amenajarea de locuri de popas şi vizitare (inclusiv pentru turismul fotografic/shoting tourism), amenajarea de spaţii cu servicii publice în staţiile principale şi sau (fostele) cantoane (inclusiv servicii sanitare şi de comunicare tip Internet);
 5. Staţiile Oraviţa şi Anina necesită amenajarea punctelor de informare turistică rapidă şi eficientă (tip „chioşc”), reabilitarea zonei de protecţie a lor (conform prevederilor Legii nr. 422/2001), constituirea de puncte de atracţie strict locale, în cadrul acestor zone şi în imediata lor apropiere, cu activitate continuă (gen: minitîrguri cu bunuri şi produse tradiţionale; stagiuni de muzică de fanfară, teatru stradal, alte evenimente de cultură urban şi cultură rurală  etc.)
IV. Cui trebuie sa revina sarcina reabilitarii si administrarii?
Legea nr. 422/ 2001, art. 4, precizeaza urmatoarele:
Alin.(1) - Monumentele istorice aparţin fie domeniului public sau privat al statului, al judeţelor, oraşelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
       Alin.(2) - Monumentele istorice proprietate publică  a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale  sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date în  administrare instituţiilor publice, pot fi concesionate, date în folosinţă gratuit, instituţiilor de  utilitate publică sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.
      Alin. (3) - Monumentele istorice aparţinând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
Rezulta ca trebuie stabilit:
- cine este proprietarul de drept al acestui tronson – care ARE CALITATEA de MONUMENT ISTORIC;
In această calitate, tronsonul NU poate face obiectul clasării în categoria „tronsoane neinteroperabile”, cu consecinţele ce derivă din aceasta, decît dacă există vreun acord al Ministrului Culturii în acest sens (sau alt tip de document emis de Ministerul Culturii în mod special pentru astfel de tronsoane-monument istoric);

Se considera oportună utilizarea prevederilor acestei legi în demersurile privind destinul tronsonului Oraviţa-Anina, iar;

a) - dacă monumentul este proprietate publică (aparţine domeniului public), atunci el se supune EXCLUSIV prevederilor Art. 4 (2) din Legea 422/2001 şi ca atare, STATULUI îi revine sarcina reabilitării (restaurării) şi, respectiv, administrării lui.
b) -  dacă monumentul aparţine domeniului privat al statului, el se supune prevederilor Art. 4 (3)

      În condiţiile în care problema „închirierii” tronsoanelor neinteroperabile a făcut obiectul unei Hotărîri de Guvern  (H. G. 27/ 28.01.2005 – „Hotarare pentru aprobarea conditiilor de inchiriere de catre Compania Nationala de Cai Ferate „CFR" – S.A. a unor parti din infrastructura feroviara neinteroperabila, precum si de gestionare a acestora”, cu modificările ulterioare), este logică afirmaţia că STATUL este proprietarul monumentului, ceea ce poate conduce la aplicarea corectă a prevederilor Art 4 (2) mai sus menţionat, în variantele:
1)      la acest moment, monumentul este dat în administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA (ca instituţie publică).

            Rezultă: Compania Naţionala de Căi Ferate „CFR” SA  NU POATE, în condiţiile Legii 422/2001, proceda la alte operaţiuni (concesionare/închiriere/dare în folosinţă gratuită), întrucît aceste operaţiuni le poate iniţia numai proprietarul (Statul)

2)      dacă respectiva companie NU mai poate administra tronsonul, se poate proceda la aplicarea prevederii privind concesionarea/darea în folosinţă gratuit către instituţii de utilitate publică prin iniţierea unei (alte) Hotărîri de Guvern conformă respectivelor prevederi.

În acest context intrebarea care se pune este:

-  EXISTĂ ÎN CARAŞ-SEVERIN VREO INSTITUŢIE DE UTILITATE PUBLICĂ pentru care să se aplice prevederile anterior menţionate? Se poate constitui o astfel de instituţie, la rigoare?

Dacă da, atunci demersurile pot porni de la acest suport legal pentru iniţierea unei HG în favoarea respectivei instituţii (prevederile privind calitatea profesională de a administra /utiliza un tronson de cale ferată fiind imperative, este de analizat raportul între o eventuală concesiune/ dare în folosinţă gratuită către o instituţie de utilitate publică fără calitatea profesională de „operator” căi ferate şi dreptul ulterior al acestei instituţii de a se asocia cu un operator în domeniu)

Dacă nu,  se poate proceda la:

1.  identificarea unei astfel de instituţii din ţară şi/sau din Uniunea Europeană, care ar putea deveni beneficiar al concesiunii sau al dării în folosinţă gratuity

2. iniţierea unei HG privind închirierea tronsonului în condiţiile Legii nr. 422/ 2001.
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DEPOZANTILOR toate demersurile TREBUIE să aibă în vedere şi unităţi din UNIUNEA EUROPEANĂ, care ar putea fi interesate de acest tronson şi, evident, ar avea capacitatea financiară de a-l administra (cu o strictă respectare a Legii 422/ 2001). Ca atare, orice HG iniţiată, TREBUIE să prevadă această deschidere, ca soluţie în raport cu incapacitatea proprietarului (şi administratorului) actual (i) de a răspunde financiar şi logistic necesităţilor şi perspectivelor căii ferate Oraviţa-Anina.

V. CONCLUZII:
De foarte mulți ani auzim vorbindu-se despre dezvoltarea locală şi despre modernizarea localităţilor României! In tot acest timp am înțeles însă că nu se poate realiza o dezvoltare durabilă dacă stabilirea priorităților strategice, identificarea resurselor, a oportunităților, nu sunt un rezultat al unor analize pornite din interiorul comunităților respective! Aceste comunități trebuie să poată decide asupra modului în care vor folosi resursele de care beneficiază pentru dezvoltarea economică și socială a zonei! 
Faptul că nu pot decide asupra folosirii acestor resurse reprezintă o problemă majoră pentru toate comunitățile și creează imposibilitatea aplicării unor strategii locale care să le pună în valoare oportunitățile privind dezvoltarea!
Intreaga Valea Aninei beneficiază de resurse naturale ce au stat la baza dezvoltării acestei comunități o lungă perioadă, beneficiază de asemenea de forme de relief şi asociaţii vegetale care, pe lângă frumuseţea peisagistică, au şi o importantă valoare ştiinţifică. Din acest motiv, ele au  fost puse sub ocrotirea legii, fiind declarate rezervaţii naturale de tip forestier, mixt sau speologic, ce fac parte din Parcul naţional Semenic - Cheile Caraşului! In favoarea Aninei poate pleda întreaga ei istorie economică și socială.
Linia ferată Anina – Oraviţa aflată încă în stare de funcţionare este în sine un punct de atracţie unic. Ea poate fi ultima verigă funcţională a unui complex industrial grandios transformat în cel mai mare muzeu de istorie industrială la scara 1:1 din România.
Semeringul bănățean (cum mai este denumita calea ferata Anina-Oravita) nu este o cale ferată oarecare! El reprezinta o componenta importanta din istoria acestei zone economice! O istorie plină de succese ce au făcut din acest colț de țară  un adevărat “El Dorado” care a atras ca un magnet meseriași din toate colțurile Europei! 
In contextul strategiei UE pentru regiunea Dunării, Semeringul Bănățean reprezintă mult mai mult decât o problemă sentimentală!  El poate fi chiar un obiectiv strategic prin intermediul căruia se asigură cea mai ieftină legătură cu Dunărea a agenților economici și a turiștilor interesați de zona Anina! In viziunea UE, Dunărea reprezintă o locaţie ideală pentru amplasarea  de hidrocentrale, un coridor de transport  paneuropean şi un adăpost pentru cele mai  rare specii din Europa.
Din România până în Germania, parcurgând  peste 2 800 km, Dunărea a fost mereu o atracţie turistică. În prezent, ea se află tot mai  des în prim-planul croazierelor fluviale europene. Strategia UE pentru regiunea Dunării va reuni organizaţiile de turism  pentru a maximiza oportunităţile de călătorie  şi explorare, cuprinzând diferite culturi, capitale, religii şi limbi. In condițiile reabilitării și reintroducerii în circuitul economic, Semeringul bănățean se poate transforma într-un obiectiv extrem de atractiv din punct de vedere turistic și, în același timp, într-o punte de legătură între aceștia si superbele obiective turistice existente în numeroasele rezervaţii naturale ce fac parte din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului.
Transporturile fluviale au potenţialul de a răspunde la intensificarea schimburilor comerciale din estul şi sud-estul Europei! Primul pilon al Strategiei cuprinde acţiuni pentru conectarea macroregiunii, prin îmbunătăţirea legăturilor de transport. Obiectivul principal al UE este de a reuni în acest proiect toate părţile interesate şi autorităţile de la nivel local, regional şi naţional. Strategia va contribui nu numai la conectarea internă a  macroregiunii, ci şi la facilitarea accesului din exterior.
Transporturile multimodale sunt o sintagmă cheie: UE doreşte  să creeze o situaţie în care să existe certitudinea serviciilor optime pentru transport. Proiectele din cadrul strategiei Dunării includ extinderea axelor de căi ferate şi  autostrăzi, precum şi măsuri de îmbunătăţire a caracterului  navigabil al Dunării. Sunt planificate şi măsuri ce vizează  aeroporturile regionale şi porturile de la Dunăre.
Fără reabilitarea căii ferate Anina – Oravița se pierde o excelentă oportunitate de a conecta această zonă la viitorul coridor de transport paneuropean! Rămânerea în afara acestui coridor are ca efect mai puțini turiști europeni pentru Banatul de munte și un interes infinit mai scăzut al investitorilor!
Din această perspectivă este relevant faptul că o multinațională precum SC Globernica SA, interesată de exploatarea superioară a masei lemnoase din zonă și de construcția unei uzine electrice pe bază de biomasă, își condiționează investiția de garanții privind menținerea în funcțiune a liniei ferate Oravița-Anina, pe care o consideră vitală pentru accesul la Dunăre și apoi pe piața UE a produselor finite rezultate din procesul de producție. In aceste condiții, devine evident faptul că progresul economic al zonei Anina devine imposibil de realizat și tot la fel de evident se desprinde necesitatea reabilitării și reintroducerii în circuitul economic al Semeringului Bănățean.
Pe viitor, administrarea poate rămâne în favoarea CN CFR cu condiția creșterii gradului de responsabilitate față de acest obiectiv și față de importanța acestuia din punct de vedere al dezvoltării economice în acest areal. În cazul în care CN CFR-ul manifestă dezinteres faţă de nevoile locale, administrarea căii ferate trebuie cedată gratis (așa cum a și primit-o, de altfel) către alte instituții interesate de aceste aspecte! O posibilă asociere între consiliile locale Anina şi Oraviţa, Consiliul Judeţean Caraş-Severin și chiar viitorul Consiliul Regional se poate implica cu succes în administrarea şi punerea în valoare a căii ferate. În asociere pot fi atrași chiar și parteneri interesați din domeniul privat. Acest tip de asociere poate deveni astfel o soluție și pentru accesarea de fonduri europene!
Calea ferată Anina-Oravița este vitală pentru promovarea turismului în zonă. Menținerea ei în stare de funcționare, în paralel cu  amenajarea muzeelor miniere, ar crea contextul favorabil atât pentru dezvoltarea rapidă a turismului, cât și al altor activități economice, având în vedere oportunitatea unui transport ieftin pe calea ferată și accesul către piețele europene pe coridorul paneuropean asigurat de Dunăre!
Beneficiile funcționării acesteia se extind atât asupra iubitorilor de turism care, prin intermediul acestui monument arhitectonic de primă mână, au un acces mult mai facil către peisajele de o rară frumuseţe ce fac parte din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului, cât și asupra agenților economici ce prestează servicii turistice, consiliilor locale, care vor încasa taxe și impozite, iar pe de altă parte vor reduce cheltuielile de asistență socială și, nu în ultimul rând, asupra locuitorilor al căror grad de ocupare și nivel de trai vor crește odată cu dezvoltarea economică a zonei! 
Indiferent cui îi aparține sarcina reabilitării și administrării, este evident faptul că Semeringul Bănățean trebuie reintrodus în circuitul economic! El este o șansă pe care nu avem dreptul să o ignorăm! Este șansa noastră de a face dintr-o parte reprezentativă a Banatului de Munte un obiectiv pe care iubitorii de turism sau investitorii de orice fel să nu-l poată ocoli! Este șansa noastră de a munci și a trăi mai bine! Este șansa noastră de a evita un sfârșit de istorie și de a pune pagini în plus la minunata istorie a acestor locuri.
Oraviţa culturală, Anina industrială, calea ferată ce le leagă şi împrejurimile minunate pot fi o ofertă interesantă şi elegantă pentru publicul bănătean. În Timişoara şi nu numai sunt oameni dispuşi să plătească pentru acest gen de turism. Se pare că Banatul montan e cel mai potrivit colţ de tară pentru a începe aşa ceva. Primăriile Anina şi Oraviţa sunt mai receptive ca oricând la aceste noi direcţii.
Modul cum s-ar putea trece la fapte ţine deja de competeţele specialiştilor în management cultural, ale muzeografilor, ale inginerilor de cale ferată, ale inginerilor pasionaţi de istoria tehnicii, ale economiştilor care pot calcula praguri de rentabilitate, venituri încasate la bugetul local, profitul unei pensiuni pe perioada unui festival sau într-un sfârşit de săptămână de toamnă frumoasă.
Iată de ce toti participantii la audierea publica organizata de Asociatia Pro Banatul de Munte si-au exprimat convingerea că menţinerea în funcţiune, ba mai mult, reabilitarea căii ferate istorice Oraviţa – Anina este un obiectiv esenţial pentru dezvoltarea întregii zone a Banatului Montan.
Observatie : Raportul sinteza al audierii publice va fi inaintat decidentilor politici impreuna cu cele peste 7000 semnaturi in favoarea reabilitarii si reintroducerii in circuitul economic a Semeringului Banatean, ce au fost stranse intr-o campanie de aproximativ 7 zile !
In continuare vom monitoriza foarte atent masura in care decidentii politici vor tine cont de opinia cetatenilor exprimata in aceasta campanie si vom impulsion ape toate caile obtinerea unei decizii administrative care sa respecte opinia cetatenilor cu rpivire la aceasta situatie !

Resita la: 10.10.2013