luni, 12 august 2013

Flayer


Motto: Fiecare popor si fiecare epoca sta pe umerii vremilor trecute!                     
  - Mihai Eminescu -                                                                                                  

CINE SUNTEM:

Nevoia relansari sociale si economice a localitatilor din zona Banatului De Munte, prin valorificarea potentialului turistic, a resurselor naturale, a infrastructurii de transport şi a resurselor  umane disponibile, a determinat organizarea unui grup de initiativa,  denumit “Pro Banatul de Munte”.

“Pro Banatul de Munte” este un grup deschis care, deocamdata, are următoarea componenţă:

-      Teatrul de Vest Resita, Asociatia culturala Resita Romana, CNS “ Cartel ALFA” CS, Primaria Anina, Primaria Oravita, Consiliul Judetean CS,  Muzeul de Istorie a Banatului Montan,

-      Pareteneri media: Radio Resita, Banat TV, TV VEST, Jurnalul de CS,  Argument de CS, Info-CS.

CE DORIM:

Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” doreste detectarea si  efectuarea unor expertizari a problemelor, a oportunitatilor, privind dezvoltarea economica si sociala existente in aceasta zona, determinarea unor solutii fezabile care uleterior sa fie promovate in relatia cu decidentii, din domeniul politic si administratie, prin instrumente specifice campaniilor de lobby si advocacy. O prima analiza a Grupul de iniţiative „Pro Banatul de Munte” se refera la zona Anina-Oravita. In urma experitzei au fost stabilite o serie de trei masuri care sunt strict necesare pentru relansarea economica a zonei :

- Reabilitarea Caii ferate Anina – Oravita si pastrarea acesteea in circuitul economic (turism si industrie);

- renovarea şi modernizarea gării CFR din Anina si Oravita;

- Sprijinirea, cu prioritate, a initiativelor private care au in vederea valorificarea superioara a resurselor cat si a caii ferate.

MOTIVATIE:

Aceasta linie ferata este vitala pentru promovarea turismului in zona. Mentinerea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina, in paralel cu  amenajarea muzeelor miniere si cu dezvoltarea unor activitati economice ce implica si transportul materiei prime si a produselor realizate pe calea ferata respectiva , ar creea contextul favorabil dezvoltarii rapide a turismului avand in vedere faptul ca factorul natural al reliefului este favorabil acestei dezvoltarii.

In acest moment exista un interes declarat si nedisimulat din partea unei societati comerciale multinationale (Globernica SA) interesata de exploatarea superioara a masei lemnoase din zona si de constructia unei uzine electrice pe baza de biomasa! Dezvoltarea acestor investitii sunt conditionate de garantii privind mentinerea in functiune a liniei ferate Oravita-Anina, necesare pentru transportul materiei prime si a produselor finite rezultate din procesul de productie.

Cantitatea de produse estimata a fi transportata pe calea ferata de la Anina catre Oravita este de aprox 160000 tone /an

160000 :  253 zile lucratoare = 632 tone/zi

Pe langa transportul de marfuri aceasta linie ferata deserveste si componenta turistica a economiei ea servind in acest fel si la promovare a potentialului turistic din zona! Prin introducerea liniei de cale ferata ORAVITA – ANINA in circuitul industrial si turistic, se asigura si sustenabilitatea acesteia.


Actiuni de promovare avute in vedere:

1. Campanie strangere semnaturi de sustinere:

Perioada: 15 – 20. 08. 2013

Locatii: ANINA; ORAVITA; RESITA

Intrebare: Sustii reabilitarea caii ferate Oravita – Anina si pastrarea ei in circuitul economic?

2. Audiere publica:

Data: 20.08.2013

Locatia: Sala sedinte din Palatul Administrativ al Consilului Judetean CS.

Depunerea depozitii scrise: incepand cu data de 15.08.2013 la adresa de email:

Intrebari la care trebuie raspuns in cadrul depozitiei:

1. Este nevoie de pastrarea in stare de functionare a liniei ferate Oravita – Anina?  De ce?

2. Cum poate aceasta cale ferata sa contribuie la  dezvoltare economica si implicit la crearea de locuri de munca?

3. Ce tip de decizii si competente sunt necesare pentru reabilitarea si functionarea acesteea in conditii de siguranta a circulatiei! Cine trebuie sa faca acest lucru?

4. Considerati functionarea caii ferate Oravita – Anina suficient de importanta pentru o mobilizare a intregii structuri sociale din CS in vedera sustinerii acestui deziderat?

SCURT ISTORIC:


Calea ferată Oraviţa-Anina,  monument de patrimoniu european.


Este cea mai interesantă linie de cale ferată din România şi din sud-estul Europei se află în Banat, între oraşele Oraviţa şi Anina. Construită într-o regiune montană, calea ferată este amplasată în partea de vest şi centrală a Munţilor Semenic pe direcţia de la est la vest, linia ocoleşte munţii de la Maidan – Brădişorul de Jos, traversând Valea Jitinului urcă apoi la Caraşova unde se apropie mult de Reşiţa ca apoi să coboare lin spre Anina. Este în întregul ei un monument arhitectonic de primă mână. Înconjurată de peisaje de o rară frumuseţe, ea stă ca o mărturie a intervenţiei pozitive a omului, înarmat cu cele mai moderne mijloace ale timpului, asupra naturii.


Cod de monument istoric:

CS-II-a-A-10949.02 - Porţiunea de cale ferată Oraviţa-Anina - 33,4 km

Destinaţie actuală:

Cale ferată de transport pentru marfa şi călători.

Destinaţie iniţială:

Cale ferată de transport marfa.

Proprietar actual:

Regionala CFR Timişoara.

Proprietari anteriori:

„Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.)

Autori, proiectanţi şi executanţi:

Inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig; arhitecţii Karl Maniel, Johann Ludwig Dollhoff-Dier.

O poveste tragică este legată de numele celui din urmă: acesta, considerându-se vinovat de eşecul primei perforări a tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au intâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei.
Etapele constructiei:

Între 1847 - 1854 (cu importante întreruperi între 1847-1850) s-a construit şi dat în folosinţă linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km. Pentru traseul Oraviţa-Anina, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lisava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină. După 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi, proiectul lui Rappos a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Lucrările au continuat până în 1854 la finalizarea unor planuri înclinate funiculare pe porţiunea mai abruptă Lisava-Anina.

Între 1860 – 1863, se finalizează construcţia noului traseu de cale ferată normală cu tracţiune cu aburi pe segmentul Oraviţa – Anina, punctul de maximă altitudine al liniei fiind atins în tunelul Gârlişte, cel mai lung de pe traseu.

Calea ferată de munte Oraviţa - Anina a intrat în folosinţă la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.


Stare de conservare:
Este salutar că au fost executate unele lucrări de consolidare imperios necesare, astfel încât starea de conservare a liniei este satisfăcătoare.

Costurile de reabilitare nu sunt încă estimate – este necesară elaborarea unui studiu de fezabilitate.